Sugestii privind folosirea goblenului si a altor puncte pe ate numarate

Broderiile realizate in goblen si in general toate cele realizate pe ate numarate ofera multiple posibilitati in ceea ce priveste aplicarea lor pe cele mai diverse obiecte decorative, de imbracaminte si chiar de uz casnic. Pornind de la cele mai simple obiecte casnice, printr-o imbinare armonioasa a utilului cu frumosul, aceste broderii isi spun cuvintul oferindu-ne valori de o deosebita originalitate si frumusete. Astfel se pot impodobi discret cu broderii realizate pe ate numarate unele obiecte din locuinta noastra cum ar fi: fetele de masa, servetelele, milieurile, casetele, semnele de carte, ramele, tablourile, perdelele, precum si unele piese de imbracaminte ca: bluze, rochii, cordoane, genti s.a.m.d., carora le confera multa eleganta si distinctie. In aceasta lucrare vom incerca sa va oferim citeva sugestii privind atat decorarea obiectelor diverse din locuinta cat si a celor vestimentare.

Sugestii privind realizarea fetelor de masa

Se pot coase atat fetele de masa utilizate in timpul cat se serveste masa, cat si cele de ornament, acestea din urma vor fi mai elegante in cazul in care broderiile se combina cu dantela sau laseta. Totusi trebuie avut grija ca acestea sa nu fie incarcate cu broderii, intrucit rezulta efectul contrar celui dorit. Motivele utilizate pentru aceste broderii pot fi foarte variate. Tesaturile pe care se vor face trebuie sa fie neaparat cu contextura regulata, care sa permita crearea punctelor pe ate numarate. Ata cu care se va coase poate fi mu line, coton-perle, bumbacel in nuante pastelate apropiate de cele ale materiei de suport si ale motivelor alese. Dimensiunile unei fete de masa se vor alege in functie de marimea si forma mesei, acestea putand avea forma patrata, dreptunghiulara, rotunda sau ovala. Pentru ca o fata de masa sa acopere bine masa este necesara calcularea suprafetei acesteia, masurand cu atentie atat lungimea cat si latimea mesei, iar pentru partea care cade in josul mesei pe toate laturile se va socoti, atat in latime cat si in lungime, un numar egal de centimetri variind intre 25 si 45 cm, dupa dorinta si dupa latimea pinzei. Cand masa este rotunda sau ovala masurile se iau pe mijlocul mesei aflandu-se diametrul pentru masa rotunda sau cele doua diametre pentru masa care are forma ovala. Pentru confectionarea fetelor de masa se va proceda intii la dimensionarea lor, indreptand marginile daca sint taiate strimb prin fir scos in latime si in lungime, indreptand cu foarfecele pe fir drept laturile pinzei.

Marginile fetei de masa pot fi finisate printr-un tiv lat de 2—3 cm, printr-un feston drept sau cu colti ori cu aplicatii din dantela. Tivurile se pot face si cu aplicatii de alta nuanta si in acest caz modelul care decoreaza interiorul se coase cu broderii din aceeasi nuanta cu tivul.

Motivul ornamental se poate plasa pe fata de masa pe margini, in mijlocul acesteia, presarat pe intreaga suprafata a fetei de masa s.a.m.d.. Motivele se deseneaza pe hirtie milimetrica si se transpun pe panza in felul urmator: se fixeaza distantele de la tivurile de margine si pe locul unde se fixeaza modelul se inseamna cu fir de ata prin puncte mici. De obicei se incepe brodarea motivului din colturi si se merge cu motivul sau chenarul pana la mijlocul pinzei. Atele trebuie numarate la colturi pentru a fi egal distantate si incadrate. Un patratel din modelul desenat pe hirtie milimetrica corespunde unui grup de 2—3 sau 4 ate numarate pe panza. Cu cat panza va avea atele de urzeala si de batatura mai groase, cu atat motivul cusut va fi mai mai mare.

Seturi sau fete de masa clasice

Seturile inlocuiesc fata de masa fiind practice si usor de intretinut. Ele sint formate din garnituri, de regula din cite patru sau sapte piese, trei servetele dreptunghiulare si un milieu sau sase servetele dreptunghiulare si un milieu.

Se face ca si fetele de masa din pinzeturi albe sau vopsite, infrumusetandu-le cu broderii in punct de goblen sau in puncte pe ate numarate, de regula in cruciulite.

In general dimensiunile sunt de 30—40 cm pentru servetele si 30X60 cm pentru milieu. Cand servetelele sint de forma patrata atunci se vor face cu latura de 30-35 cm.

Seturile se asaza pe masa din sufragerie in dreptul fiecarei persoane pe ele punandu-se farfuriile, tacimurile si paharele. Pe milieu! din mijloc se pun platourile sau alte obiecte pentru servirea mesei. Milieul poate avea cimpuri ornamentale dispuse pe colturi si laturi, cu sau fara chenar. Servetelele au, de regula, motivul principal de pe milieu sau o parte din acesta dispus intr-unui din colturi si uneori un chenar ingust cu motive mai simple care incadreaza sau continua motivul principal.

Punctul de goblen – punctul de chilim

Este un punct vechi, originar din orient, asemanator cu jumatate oin punctul romanesc. Spre deosebire de acesta la chilim se iau intotdeauna pe ac doua ate in lungimea punctului de lucru si un singur fir in latimea acestuia. Tehnica de lucru este asemanatoare cu cea a goblenului. La chitim insa se brodeaza mai intii rindurile care contureaza modelul propriu-zis si apo. cele care acopera suprafata modelului. in de mai jos este redat modul de lucru in cazul unui contur liniar sau model vertical alcatuit din mai multe linii. Se face mai mtii rindui care urca introducind acul in sus pe diagonala peste doua rinduri, dupa care se scoate tot in diagonala in jos, peste un rind. Deci pentru rindui care urca impunsaturile incep de la stinga jos spre dreapta sus.

Punctul de chilim pe fata lucrului

Dupa ce s-a terminat randul care urca, pentru a crea efectul de impletire se va face un rind in sens opus, deci care coboara. Pentru aceasta impunsaturile vor incepe de la stinga sus spre dreapta jos, procedind ca la rindui care urca, astfel ca pe fata acul va fi trecut tot peste doua ate, iar pe spatele lucrului peste unul singur. Firul cu care se coase se trece de la un rind care coboara la unul care urca spre stinga orizontal peste doua ate scotind acul prin ochiul al doilea, de unde incepe linia care urca. Pentru ca impletitura sa fie corecta este necesar ca liniile cusaturii sa fie la fel de lungi si pe dreapta si pe stinga rinduri lor.

punctul de chilim pe dosul lucrului

 

In cazul in care se doreste sa se lucreze unul sau mai multe rinduri drepte pe orizontala, se coase procedind astfel: se scoate acul pe fata lucrului si se trece in diagonala spre dreapta jos, peste doua ate, trecindu-l pe spatele lucrului, dupa care se scoate pe orizontala peste doua ate pe fata broderiei, introducindu-l in diagonala spre dreapta jos, procedind in acest mod cat cere modelul. Pentru a aparea curat si pe dosui broderiei atele de la inceputul si sfirsitul lucrului se mascheaza procedind astfel: capatul firului de inceput se va fixa pe dosui lucrului pe directia pe care se vor face cusaturile astfel incit acesta sa fie ascuns de catre cusaturile ce vor trece pe deasupra; capatul firului de sfirsit se va masca prin introducerea acestuia pe sub cusaturile realizate. In imaginile atasate se  prezinta partea din spate a lucrului si modul cum se poate ascunde in material inceputul si sfirsitul atelor de lucru.

puncte chilim

Punct de chilim intr-un singur rind. Utilizat mai rar acest punct, pentru ca este mai monoton apropiindu-se de tesaturile mecanice. Acesta se coase intr-un singur rind care se repeta mereu pana ce se umple suprafata de suport. Se incepe din stinga cu un rind care merge de sus in jos, cu doua ate in inaltime si un fir in latime. Pe spatele lucrului vor aparea aceleasi impunsaturi mici ca la broderia propriu-zisa de chilim. Se coase tot in rinduri care urca si coboara cu singura deosebire ca toate acestea au acelasi sens. Pentru a putea egala marginile unui motiv in asa fel incit sa nu ramina spatii necompletate se vor face cusaturi mici sau punct de tighel. in functie de fantezia si gustul fiecaruia, un model se poate aborda intr-o varianta sau alta, fiind realizat obisnuit sau marginit cu un tighel de alta nuanta

Punctul de goblen romanesc (cruciulita simpla)

Dupa cum arata si denumirea, acesta este un punct autohton, care a luat nastere pe meleagurile tarii noastre din timpuri imemoriale. Marturie stau in acest sens frumoasele broderii din muzeele tarii realizate cu ate vopsite in nuante naturale, pe tesaturi efectuate in razboaie manuale. Se foloseste atit pentru conturul motivelor ornamentale cat si pentru umplerea in interior a unor motive. Se coase pe un anumit numar de ate, stabilit dupa grosimea pinzei si modelul ales.

Este necesar ca pe intreg parcursul, broderiei sa se respecte acest lucru, in caz contrar modelul va apare deformat. Punctul este realizat din doua ate oblice suprapuse, in sensuri opuse, unul de la stanga la dreapta, iar celalalt invers. Pentru a face punctul se scoate acul pe fata lucrului, se numara din acest loc un numar de ate stabilit, de exemplu patru ate (in functie de marimea lucrului si grosimea materiei), spre dreapta in sus, ducind firul in linie oblica pe fata. Se coboara apoi firul pe spate in linie verticala, tot peste acelasi numar de ate, respectiv patru. Din acest punct se repera, executind o alta linie oblica pe fata in sus, peste patru ate numarate pe dreapta, dupa care firul se coboara pe linie verticala, pe spatele pinzei. Pentru a face jumatatea cealalta de cruciulita se coase de la dreapta la stinga, ducind firul in linie oblica spre dreapta sus si coborindu-l pe verticala, pe spatele pinzei. Continuind in acest mod se obtin linii oblice, toate orientare in aceeasi directie. Cusatura stelara (cruciulita dubla). Cruciulita simpla sta la baza mai multor tipuri de puncte de broderie alcatuite din linii oblice. Cea mai des folosita fiind cusatura stelara sau cruciulita dubla. Aceasta poate fi cu una sau doua fete. Cusatura stelara cu o singura fata. Se face mai intii o cruciulita simpla (Imagine. 5) scotind acul intre cele doua capete de jos ale cruciulitei, la acelasi nivel cu ele, se introduce apoi acul pe verticala, in partea de sus a cruciulitei, scotindu-l la mijloc, intre cele doua capete ale cruciulitei, in partea stinga. Se introduce apoi acul pe orizontala in partea dreapta a cruciulitei si se scoate pe fata lucrului in capatul din dreapta jos al cruciulitei, continuind astfel cat cere modelul. Deci se poate spune ca fie­care stea este formata dintr-o cruciulita in diagonala si una dreapta.

cusatura stelara

In timpul lucrului trebuie sa se aiba in vedere ca fiecare stea sa fie lucrata pe acelasi numar de ate atit in lungime cat si in latime, deci sa se formeze cele doua cruciulite in cadrul aceluiasi patrat. Acest punct apare frumos reliefat acoperind bine suprafata cusuta. Se recomanda sa se intrebuinteze pentru perne fantezi, carpete si peretare fiind un punct care da o rezistenta marita materiei de suport pe care se coase. Cusatura stelara cu doua fete. Spre deosebire de cusatura anterioara aceasta se coase in rinduri de dus si intors.  Frumusetea acestui punct consta in aceea ca suprafata cusuta apare ca perforata, pentru ca se aduc toate cusaturile din afara spre un punct centrai, care se largeste. Pentru a face acest punct se procedeaza astfel: se scoate acul in centrul stelei si se introduce peste doua ate pe orizontal, in stinga. Se trece apoi acul cu ata pe spatele lucrului si se scoate in punctul initial, dupa care se introduce in diagonala, peste doua ate, scotindu-l pe spate. Se revine apoi in punctul initial si se continua astfel executind cinci cusaturi in sensul mersului acelor de la ceasornic. Se trece apoi la a doua jumatate de stea, care se face in aceeasi ordine ca prima. Cand s-a terminat in felul acesta un rind se incepe a doua jumatate de stea, acest rind lucrindu-se de la dreapta la stinga. Se scoate acul in centrul stelei si se introduce in diagonala peste doua ate trecind astfel pe spatele lucrului, dupa care se scoate pe fata in punctul initial, se continua la rind cusaturile pana cind steluta este terminata complet.

cusatura stelara cu o singura fata

La terminarea lucrului, daca s-a respectat ordinea executarii punctului, acesta va fi pe spate identic cu cusatura de pe fata, dar pentru aceasta este necesar sa se lucreze curat si pe spate. In acest scop firul cu care se coase va fi intotdeauna ascuns in lucratura pentru a nu se observa.

Directory powered by Business Directory Plugin