Tematica abordabila si riscul kitsch-ului (partea II din II)

O „tentativa” de creatie artistica se poate face si in faza de inspiratie din lucrari de arta plastica. Si in aceasta faza se poate simplifica, aborda o maniera decorativa, de stilizare, se pot face variatii pe o tema cromatica aleasa.

Faza cu adevarat creatoare este aceea in care realizatorul isi va lua ca sursa de inspiratie – imaginatia. Cu elemente ca: pamint, cer, apa, nori, copaci, se pot compune, din fantezie, zeci de tablouri. Schitele realizate dupa natura, observatia, crearea unei culturi vizuale cu ajutorul albumelor de arta plastica, vizitarea expozitiilor — iata nenumarate puncte de sprijin si cai de stimulare a fanteziei, a creativitatii. La toate acestea se adauga aportul muncii si al pasiunii.

Ca orice domeniu al activitatii umane, arta este supusa unor riscuri de erori. Arta goblenului (ca si artele in general) este supusa riscului de a se angaja pe calea facilului, surogatului, epatarii cu orice pret a privitorului – fenomen denumit kitsch.

 

 

 

 

 

 

 

 

Produs al „subculturii de masa” – Kicitsch-ul creeaza- o lume de false valori, de sentimentalism melodramatic si reprezinta „un univers lipsit de profunzime si de semnificatii social-umane superioare”.

Kitsch-ul este ceea ce denumim de fapt „prost-gust”.

Pentru a intelege fenomenul kitsch, ser* ne gandim in intaiul rand la lumea tarabelor din bilciuri; lume a statuetelor de gips colorat, a oglinjoarelor in rame de traforaj si de turta dulce, a cromolitografiilor, a „paretarelor” cu texte penibile – dar, de ce nu? — si a „picturii de gang” (tiganci cu decolteu, naturi moarte cu struguri, mere, pepeni verzi, piersici, caise si prune, revarsandu-se dintr-un corn al abundentei).

Kitsch-ul navaleste si in lumea asa-zisului „goblen”. Cine nu a vazut scene peripatetice si lacrimogene cu. „Rapirea din serai”, caprioare gigantice linga arbori pitici, peisaje metafizice la lumina lunii, buldogi jucand carti.

Kitsch-ul reprezinta dilutia cu sirop si cu sifon a originalitatii — de maniera in care sa nu deranjeze pe nimeni — si este conceptul unui „frumos usor digerabil”, al unui „frumos fara oase si zgirciuri”

Kitsch-ul este in intaiul rand o expresie a tematicii facile, a unui subiect sablon, a unei tratari epa

tante a temei, dar in unele cazuri si a unor procedee hibride.

Materialele utilizate pentru lucrarile in goblen nu pot fi in sine kitsch! Dar crearea unor lucrari in care, pentru a sugera ca rochia personajului este de matase, se va utiliza firul de matase, fetele personajelor sau anumite detalii vor fi pictate in ulei, iar soarele va fi reprezentat de un disc de staniol auriu — va duce direct la crearea unui kitsch.

Unele subiecte sunt parca anume facute pentru a oferi suport kitsch-ului. De exemplu: pelerini si piramide, apusurile de soare dramatice, peisaje reflectandu-se in apa, alei in parcuri de toamna, pisoi in cosulete de nuiele, batrini cu barbi impunatoare, braduleti cocosandu-se sub nameti, case acoperite cu zapada si cu ferestrele luminate s.a.m.d..

Intrucit prezentarea noastra nu poate fi exhaustiva, vom incheia aici, subliniind ca exista o bogata literatura de specialitate care definste kitsch-ul. Recomandam in acest sens lucrarea „Kitsch-ul, fenomen al pseudo-artei” de Hermann I., aparuta in Editura Politica, 1973.

Consultarea acestei carti, precum si a altora de acest gen, ne poate feri de pericolul cel mai frecvent posibil in creatia artistica – kitsch-ul.

Lasă un răspuns


Directory powered by Business Directory Plugin